Despre noi

Prezentarea cadrului natural

Comuna Mogoş este integrată în judeţul Alba, fiind aşezată în sud – estul Munţilor Apuseni, în bazinul superior al Văii Geoagiului care se varsă în Mureş lângă oraşul Teiuş, de-a lungul căreia se întinde o depresiune ce compartimentează Munţii Trascăului în două culmi paralele.      În această depresiune pe cursul văii sus amintite este aşezată localitatea Mogoş, având o lungime, pe cursul văii, de aproximativ 20 km de la culmile Vârfului Poieniţa – 1437,6 m – şi până la Cheile Râmeţului.Localitatea are o altitudine medie de 734 m, fiind considerată în baza acestei altitudini, ca o arie depresionară intramontană înaltă.

            Localitatea Mogoş este situată la o distanţă de 55 km faţă de municipiul Alba Iulia pe Drumul judeţean Mogoş – Întregalde – Galda de Jos, sau la 78 km pe drumul judeţean Bucium – Abrud – Zlatna . Cel mai apropiat oraş este oraşul Abrud aflat la o distanţa de 27 km.Comuna are o suprafaţă de aproximativ 81 km2 şi este compusă din 21 de sate aflate la o distanţă de centrul administrativ al comunei, unde se află şi Şcoala cu clasele I-VIII, de la 2 km până la 16 km. Satele sunt risipite fie pe văile afluenţilor Văii Mogoşului fie pe culmile unor dealuri.

Istoricul școlii

Școala Gimnazială Mogoș

În centrul localității se afla SCOALA GIMNAZIALĂ MOGOȘ, care a luat ființă în anul 1885, cu denumirea ”Școala Elementară Greco-Orientală din comuna Mogoș-Miclești” ca școală confesională cu limba de predare maghiară și apoi română, aparținătoare la început județului Alba. De la înființare și până în 1924 a funcționat ca școală confesională iar de atunci a devenit școală de stat.
La început școala a funcționat în cadru bisericii, apoi a fost construită o clădire cu două săli de clasă, în spatele bisericii din centrul comunei, unde școala a funcționat până în anul 1949. După anul 1949, regimul comunist a ”rechiziționat” alte două săli de clasă dintr-o clădire din centru comunei, vechiul local al școlii fiind amenajat ca internat: o sală bucătărie și cealaltă dormitor.
În anul 1950 s-au mai amenajat încă două săli de clasă care funcționează în paralel cu școala veche. În anul 1978 a fost construită o școală nouă, dată în folosință în anul școlar 1979-1980. Aceasta este și actuala clădire a școlii, din centrul localității cu 10 săli de clasă si un internat pentru elevi. Începând cu anul 1989 internatul a fost desființat.
Până în anul 1996, au funcționat în comună două școli gimnaziale, una în centrul comunei iar alta în satul Valea Barnii. Au existat în același timp și un număr de 6 școli primare în satele: BÂRLEȘTI, BUTEȘTI, CRISTEȘTI, COJOCANI, MĂMĂLIGANI și VALEA MLACII și două grădinițe: una în centrul comunei Mogoș iar cealaltă în satul Valea Barnii. În anul școlar 1980-1981 existau în comună un număr de 318 elevi. Din păcate, din anii 1981 până în prezent, numărul de elevi este într-o continuă scădere, ajungând la 37 de elevi în anul 2018.
Una dintre personalitățile care s-a născut și a făcut școala primară în Mogoș, este folcloristul și prozatorul Ovidiu Bîrlea (13 august 1917 – 7 ianuarie 1990). Opera: Urme pe piatră, București, 1974, Șteampuri fără apă, București, 1979, Eseu despre dansul popular românesc, București, 1982, Efigii, București, 1987, Drumul de pe urmă, Cluj-Napoca, 1999, Se face ziuă. Romanul anului 1848, București, 2001 etc.